Comuna Vidra

Județul Vrancea

Monografia comunei

SUMAR

Vidra

6°C

cer fragmentat

Răsărit: 06:35
Apus: 19:51

Sâmbătă

11/2°C

Duminică

13/3°C

Luni

9/4°C

Comuna Vidra este situată în partea central-nordică a județului Vrancea, pe malurile râului Putna, în zona unde acesta primește apele râului Vizăuți.

Delimitarea teritorială a comunei Vidra este determinată de următoarele vecinătăți:

  • Nord – comuna Vizantea- Livezi;
  • Sud – comuna Bolotești;
  • Est – comuna Țifești;
  • Vest – comuna Valea Sării.


Comuna Vidra cuprinde nouă sate, amplasate în jurul satului de reședință, şi anume: Vidra, Voloșcani, Irești, Șerbești, Burca, Scafari, Tichiriș, Ruget și Viișoara.

Coordonatele geografice sunt: la nordul comunei Vidra trece paralela de 46 grade, iar la sud cea de 45 grade şi 50′ latitudine nordică. Prin mijloc este traversată de
meridianul de 26 grade şi 30′ longitudine estică.

Potrivit așezării sale în punctul de intrare în zona Vrancei, comuna Vidra este străbătută de mai multe drumuri: principalul drum național care face legătura între Focșani – Târgu Secuiesc – Brașov, respectiv DN 2D, care traversează comuna de la un capăt la altul; de asemenea, drumul județean care face legătura dintre Vidra – Țifești – Bizighești (direct la E85) și drumul județean între Vidra – Vizantea Livezi – Câmpuri, precum și o rețea foarte densă de drumuri comunale și vicinale.

Potrivit izvoarelor istorice, din punct de vedere administrativ, comuna Vidra a luat ființă după anul 1400, respectiv după organizarea administrativ-teritorială făcută de Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun din dinastia Mușatinilor. După anul 1859, a Unirii Țării Românești cu Moldova, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Vidra a devenit “plasă”, fiind condusă de un pretor, situație ce s-a menținut până la 5 septembrie 1951, când țara a fost împărțită după modelul rusesc, în regiuni și raioane, zona primind denumirea de “Raionul Vrancea”, cu sediul inițial la Naruja, apoi la Vidra și apoi la Focșani. La marea împărțire administrativ-teritorială din 19 februarie 1968, Vidra a devenit comună în cadrul actualului județ Vrancea, situație ce se menține și în momentul de față.

Sub aspect istoric general, comuna Vidra, integrată incontestabil “Țării Vrancei” , tărâm de legendă, care își are obârșia în “negura vremii” , fiind consemnată în majoritatea izvoarelor istorice care amintesc de marii domnitori moldoveni, inclusiv potrivit unor danii făcute de domnii Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Petru Movilă, Dimitrie Cantemir și alți domnitori, unor boieri locali, clerului, unor demnitari sau slujitori domnești și chiar localnicilor pentru fapte ireproșabile.

De regulă în luptele cu invadatorii străini, ultimul astfel de document și cel mai des pomenit de localnici fiind “Uricul domnesc a lui Ștefan cel Mare” de înzestrare a vrâncenilor cu munți, printre beneficiari fiind și comuna Vidra, cu o parte din satele componente.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Burca, Călimanu, Vidra și Voloșcani, cu 1729 de locuitori. În comună erau patru biserici, o școală mixtă și un spital cu 68 de paturi înființat în 1887. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Tichiriș (în aceeași plasă) și Irești (în plasa Gârlele).

Comuna Tichiriș era compusă din satele Părosu, Rugetu și Tichiriș, având 1013 locuitori, trei biserici și o școală de meserii deschisă în 1883. Comuna Irești avea 1543 de locuitori ce trăiau în 400 de case în satele Cucueți, Irești și Șerbănești. Aici existau două biserici în satul Irești și o școală mixtă cu 24 de elevi.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vidra drept reședință a plășii Vidra din același județ Putna. Comuna avea 1570 de locuitori în satele Burca, Călimanu, Scafari, Vidra și Voloșcani. Comunele Tichiriș și Irești făceau parte din această plasă Vidra. Tichiriș avea aceeași compunere și 985 de locuitori. Comuna Irești avea și ea, în aceleași sate, 1542 de locuitori.

În 1950, cele trei comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Părosu din comuna Tichiriș a luat în 1964 denumirea de Viișoara. În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești.

Istoricul individual al satelor comunei Vidra poate fi descris așa:

  • Satul Vidra – atestat documentar în anul 1400 și-a dobândit numele, potrivit legendei, de la acela al unui nume de vânător și negustor de blănuri de vidre, animale existente în număr foarte mare pe aceste meleaguri. De altfel asupra acestui nume au existat mai multe variante, dar toate converg;
  • Satul Căliman – corp comun cu Vidra a fost sat component al comunei până în 1968. Potrivit documentelor istorice, este atestat documentar din anul 1423, ca urmare a unei danii făcute de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, către un boier localnic, Călimanescu, și satului “Căliman” pentru anumite servicii aduse domniei;
  • Satul Voloșcani – se pare că a ajuns să poarte acest nume generic tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), tot ca urmare a unor danii de pământuri locale către boierul “Voloșca”. De asemenea, cu privire la numele satului, au mai existat și alte variante, dar prima a rămas cea mai plauzibilă și acceptată;
  • Satul Irești – se pare că numele derivă tot de la un anume boier local “Irașcu”, răsplătit de domnul Moldovei, Petru Rareș, în perioada primei sale domnii (1517-1527), sau în cea de-a doua (1531-1534), cu unele proprietăți, (teren arabil și pădure) pentru unele servicii aduse domniei. De la acest boier, urmașii i-au dat denumirea de “satul Irașcului”, redus ulterior la cel actual, Irești. Și acest sat a fost reședință de comună (fosta comună Irești) până în anul 1968 când a fost desființată și alipită comunei Vidra;
  • Satul Tichiriș – a cărei denumire s-ar părea că este de origine maghiară și care, potrivit unor izvoare istorice, s-ar datora unor emigranți persecutați de biserica catolică din Ungaria și fosta provincie Transilvania din rândul reformaților calvini și luterani care au fost nevoiți să părăsească locurile natale, parte dintre ei stabilindu-se pe vatra actualului sat prin sec. XVI. Așezarea lor a fost denumită “Tokeles” (străini) , devenit ulterior “Tichiriș”. Și acest sat a fost reședință de comună până în 1968;
  • Satul Burca – atestat documentar în timpul domniei Voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, al cărui nume ar proveni de la acela al unui boier “Burca”, remarcat prin faptele de vitejie în oastea domnului, fiind răsplătit cu pământ și păduri în zonă printr-o carte domnească. Așezarea formată de urmașii boierului s-a numit “Burca” (ce se menține și astăzi) și fostul sat “Cucuieți”, corp comun al cărui nume ar proveni de la faptul că locuitorii acestuia își întemeiau gospodăriile pe locurile mai înalte, pe crestele colinelor locale, care ar justifica astfel denumirea fostului sat;
  • Satul Scafari – deși nu s-a identificat o atestare documentară certă, posibil apărut prin sec. XVII-XVIII, a primit denumirea probabil de la o veche îndeletnicire a localnicilor timpului, care erau confecționeri și vânzători de linguri din lemn, care în vechea slavă se numeau “scafa”.
  • Satul Ruget – a cărei atestare documentară este diferită în funcție de oamenii istorici. Unii l-au considerat ca fiind cel mai vechi sat al comunei, probabil anterior anului 1400, deci ar putea data tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Așadar varianta acceptată ar fi că este atestat documentar după anul 1400, iar denumirea a fost lăsată unanim pe seama existenței în zonă a numeroși rugi de mure ca o particularitate a locului în acele timpuri;
  • Satul Viișoara – având inițial denumirea de “Scatura Parosului”, ulterior “Secătura Parosului”, care are un înteles aparte ca arhaicul “secatură” și înseamnă o tăiere rasă de arbori unde s-a putut înființa o așezare, un cătun, un sat. Astfel că așezarea înființată pe o asemenea secătură a fost probabil a unuia Parosu, deși nu există o justificare, dar nici o contrazicere ulterioară. Cert este că denumirea satului a devenit din anul l968 “Viișoara“, care se păstrează și astăzi.


Situată pe un platou, înconjurată de dealuri molcome și dominată de Măgura Odobești și Munții Vrancei, udată de râul Putna și Vizăuți, Vidra se află într-un peisaj generos, cu un aer curat, sănătos și nepoluat

Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 12.217 ha, din care 5.471 ha teren agricol, reprezentând din totalul suprafeței.

Suprafața totală ha

Din care Intravilan ha

Suprafața neagricolă ha

Din care preponderent ha

Suprafața agricolă ha

Din care preponderent ha

12.217

896

6.746

Forestier – 5.598

5.471

Arabil – 2.356

1. Relieful
Comuna Vidra (cu toate satele componente) este situată în zona de deal (colinar), la contactul dintre două unităţi fizico-geografice – Munţii Carpaţii de Curbură, dealurile subcarpatice şi Valea Putnei, deschizând, în depresiunea Vrancei, intrarea în zona depresionară şi de munte a judeţului Vrancea, denumită simbolic „Poarta Vrancei”.

Comuna Vidra este situată la o distanţă de 35 km de reşedinţa judeţului Vrancea, Focşani. Zona Vidra, fiind situată într-o depresiune intracolinară a judeţului Vrancea, se învecinează cu dealuri care au altitudini cuprinse între 350 m şi 1001 m (Măgura Odobeştiului).

2. Solurile
Terenurile sunt acoperite cu soluri brune în diferite stadii de eroziune, brun-gălbui tipice şi brun-gălbui crude superficiale. Pe suprafeţe întinse apar: roca de bază şi materialele de pantă.

Regiunea seismicã cea mai activă din România se află în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia, unde funcţionează o modernă staţie seismică. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic două cutremure de pământ, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. De altfel, activitatea seismică în Vrancea a fost constant înregistrată, multe cutremure fiind menţionate în documente încă din secolul XIX (v. Cherciu C., 1995) şi chiar din timpul lui Ştefan cel Mare, în sec. XV (v. Cotea V., 2003).

3. Clima
Prin așezarea sa între paralelele de 45° – 50° și 46° latitudine nordică, localitatea se găseşte în întregime în zona de climă temperată. Temperatura medie anuală a aerului este de 8,5 grade, cele mai ridicate şi cele mai scăzute temperaturi, în valoare absolută fiind înregistrate în anul 1951 +37,5°C şi în anul 1954 – 25,2°C .

4. Rețeaua hidrografică
Principala apă curgătoare a comunei Vidra este râul Putna, cu afluentul cel mai apropiat, Vizăuţi. Râul Putna izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă de 2.480 kmp, fiind şi cel mai important curs de apă din judeţ.

Putna izvorăște de pe versantul nordic al culmii Lăcăuți, de la o altitudine de cca. 1500 m și se varsă în Siret, în aval de Bârlad, drenând o mare parte a nordului Carpaților Curburii. Este al treilea ca bazin din Subcarpații de la Curbură.

Afluenții Putnei cei mai importanți sunt Zăbala, Milcov și Râmna. Cu ajutorul acestora, Putna îşi adună apele din zona Curburii Carpaţilor, prin intermediul Zăbalei (cu o lungime de 64 km), Milcovului (68 km) şi a Râmnei (56 km). Ea mai primeşte direct un număr de 15 afluenţi, a căror lungime variază între 5 şi 25 km.

Problemele cauzate de viiturile puternice formate în bazinul hidrografic Vrancea, care au distrus drumuri, poduri, podeţe, gospodării, locuinţe, au determinat luarea unor măsuri de către locuitori şi autorităţile locale. Cea mai mare parte a județului se suprapune peste bazinul hidrografic al râului Putna (51,1%, adică 2.480 km2).

5. Vegetația
Vegetaţia naturală constă în păduri şi păşuni în proporţie de 50% din suprafaţa comunei, restul fiind ocupat de culturi agricole şi vetrele satelor. În privinţa florei, în regiunea dealurilor subcarpatice, pădurea s-a păstrat pe culmile plate şi în porţiunea superioară a versanţilor, fiind constituită în special din specii de foioase, ca: fag, gorun, stejar, carpen, tei, frasin, arţar, paltin, iar în zonele de luncă mai cresc salcia, arinul, plopul; molidul şi bradul apar mai rar.

6. Fauna
Poziţia geografică, particularităţile reliefului şi compoziţia învelişului vegetal şi-au pus amprenta şi asupra compoziţiei şi răspândirii faunei.

Vrancea deţine un important fond cinegetic renumit nu numai în ţara noastră, dar şi departe peste hotarele ei. În zona montană se întâlneşte cerbul, care uneori coboară până în zona depresionară. Ursul apare cam în aceleaşi zone montane, dar cu precădere în Zboina Neagră. Aria lui de răspândire se întinde până în Măgura Odobeşti. Căprioara trăieşte pe un spaţiu foarte întins
din zona montană până în cea de silvostepă, la fel şi pisica sălbatică.

Între mamifere mai pot fi citate următoarele specii: mistreţul, jderul, veveriţa, nevăstuica, iar în zona de dealuri şi câmpie iepurele şi ariciul (conf. Enciclopediei României).

În lacurile și râurile Vrancei găsim: păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km.

1.Factorii de mediu
Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţelor, alimentele pe care le consumă, precum şi mediul în care munceşte. Factorii de mediu influenţează în mod direct şi indirect starea de sănătate a populaţiei. În acest sens, pentru păstrarea sau îmbunătăţirea stării de sănătate, definită ca integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor, sunt absolut necesare cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc.

Nivelul de poluare înregistrat pe raza comunei Vidra are valori minime, neexistând obiective industriale mari sau un trafic auto intens, care să aibă un impact negativ asupra factorilor de mediu.

1.1. Calitatea aerului
Supravegherea calității aerului în județul Vrancea se realizează printr-o stație automată de monitorizare, de fond rural, amplasată în zonă cu densitate a populației mică, departe de aria urbană și de sursele locale de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul județean Focșani – Suraia, care face parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

Datele cu privire la calitatea aerului consemnate de stația mai sus amintită sunt transmise online pe site-ul www.calitateaer.ro. Ulterior, datele validate de către Agenția de Protecție a Mediului Vrancea sunt certificate de către Centrul de Evaluare a Calității Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Comuna Vidra este situată în apropierea unor localităţi considerate a avea cel mai pur şi ozonat aer din ţară (Gălăciuc, Lepşa).

Neavând activitate industrială propriu-zisă care să genereze poluarea aerului, comuna Vidra nu este supusă vreunei monitorizări cu caracter special sau vreunui program de conformare în domeniu. Totuşi, în satul Burca, există unii întreprinzători particulari care se ocupă cu producerea cărbunilor, ceea ce reprezintă o sursă de poluare a aerului în anumite perioade.

1.2. Calitatea apei
Pentru toate lucrările şi construcţiile realizate sau în curs de realizare pentru alimentarea cu apă, tehnologia folosită a fost concepută cu respectarea prevederilor legale de calitate şi de mediu în vigoare, în vederea asigurării unei calităţi superioare a apei potabile, pe de o parte, ocrotirii şi conservării naturii pe de altă parte, pentru păstrarea unui echilibru ecologic.

Calitatea apei este influențată de epurarea inadecvată a apelor uzate menajere, controlul inadecvat al evacuărilor de ape uzate industriale, pierderea și distrugerea zonelor de captare, amplasarea necorespunzătoare a obiectivelor industriale, defrișarea și modificarea necontrolată a tipurilor de culturi agricole.

Pentru realizarea unui serviciu de calitate, apa captată și distribuită (sursele de suprafață și subteran) este supusă procesului de tratare pentru a fi caracterizată ca sanogenă și curată.

În anul 2019, în cadrul procesului de monitorizare a calității apei distribuite populației prin sisteme centrale, în zonele de aprovizionare mici, s-au obținut următoarele rezultate pentru zonele de alimentare cu apă (ZAA) administrate de Serviciul public de alimentare cu apă din cadrul Primăriei Vidra (Vidra, Tichiriș, Irești) și de Obștea de moșneni (Burca și Voloșcani):

  • ZAA Vidra administrată de către Serviciul public de alimentare cu apă din cadrul Primăriei Vidra, din care se distribuie apă în satele Vidra și Scafari, comuna Vidra
    • în cadrul monitorizării de audit – toate probele prelevate pentru analiza microbiologica și fizico-chimice au fost conforme prevederilor Legii nr 458/2002, cu modificările și completările ulterioare.
    • în cadrul monitorizării operaționale – nu s-a respectat frecventa prelevărilor stabilită in conformitate cu prevederile HG. nr. 974/2004, cu modificările și completările ulterioare, realizând doar 13,8 % din probele planificate pentru analiza microbiologică și 6,9% din probele planificate pentru analiza fizico-chimică, făcând imposibilă evaluarea calității apei produse și distribuite.
  • ZAA Tichiriș administrată de Serviciul public de alimentare cu apă din cadrul Primăriei Vidra, din care se distribuie apă în satele Tichiriș și Ruget, comuna Vidra.
    • în cadrul monitorizării de audit – proba prelevată pentru analiza microbiologica a fost conformă iar proba analizată din punct de vedere fizico-chimic a înregistrat neconformități pentru parametrul indicator “clor rezidual liber “.
    • în cadrul monitorizării operaționale – nu s-a respectat frecventa prelevărilor stabilită în conformitate cu prevederile HG. nr. 974/2004, cu modificările și completările ulterioare, realizând 14,8 % din probele planificate pentru analiza microbiologică și 7,4% din probele planificate pentru analiza fizico-chimică, făcând imposibilă evaluarea calității apei produse și distribuite.
  • ZAA Irești administrată de către Serviciul public de alimentare cu apă din cadrul Primăriei Vidra, din care se distribuie apă în satele Irești și Șerbești, comuna Vidra
    • în cadrul monitorizării de audit – proba prelevată pentru analiza microbiologica a fost conformă iar proba analizată din punct de vedere fizico-chimic a înregistrat neconformități pentru parametrul indicator “clor rezidual liber “.
    • în cadrul monitorizării operaționale – nu s-a respectat frecventa prelevărilor stabilită in conformitate cu prevederile HG. nr. 974/2004, cu modificările și completările ulterioare, realizând 14,8 % din probele planificate pentru analiza microbiologică și 7,4% din probele planificate pentru analiza fizico-chimică, făcând imposibilă evaluarea calității apei produse și distribuite.
  • ZAA Burca administrată de către Obștea de moșneni Burca, din care se distribuie apă în satul Burca, comuna Vidra
    • în cadrul monitorizării de audit – probele prelevate pentru analiza microbiologica au fost conforme iar probele analizate din punct de vedere fizico-chimic au înregistrat neconformități pentru parametrii indicatori “clor rezidual liber ” și “clor rezidual total “, prin valori sub limita minimă admisă.
    • în cadrul monitorizării operaționale – nu s-a respectat frecventa prelevărilor stabilită în conformitate cu prevederile HG. nr. 974/2004, cu modificările și completările ulterioare, realizând 29,3 % din probele planificate; toate probele prelevate si analizate au fost conforme pentru parametrii microbiologici și fizico-chimici analizați.
  • ZAA Voloșcani administrată de către Obștea de moșneni Voloșcani, din care se distribuie apă în satul Voloșcani, comuna Vidra
    • în cadrul monitorizării de audit – toate probele prelevate pentru analize microbiologice, fizico-chimice și pentru determinarea parametrilor de radioactivitate au fost conforme prevederilor Legii nr 458/2002, cu modificările și completările ulterioare.
    • în cadrul monitorizării operaționale – nu s-a respectat frecventa prelevărilor stabilită in conformitate cu prevederile HG. nr. 974/2004, cu modificările și completările ulterioare, realizând 20,68 % din probele planificate; toate probele prelevate si analizate au fost conforme pentru parametrii microbiologici și fizico-chimici analizați.

 

2.1.3. Calitatea solului
Calitatea solurilor reprezintă un indicator relevant în operaţia de apreciere a resurselor. Pentru a evalua potenţialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii lor raţionale, solurile au fost împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcţie de diferite criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de microorganisme, oferta ecologică, capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecţie, de fertilitate sau productivitate ş.a.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după Nota de bonitare medie, pe ţară (clasa I – 81-100 puncte – clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de existenţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.

Principalele procese de degradare ale solului sunt: eroziunea, degradarea materiei organice, contaminarea, salinizarea, compactizarea, pierderea biodiversității solului, scoaterea din circuitul agricol, alunecările de teren și inundațiile.

Comuna Vidra, dată fiind aşezarea ei pe un segment din zona de deal a văii râului Putna, se confruntă cu fenomene de eroziune a solului, alunecări de teren şi inundaţii, care provoacă periodic numeroase neplăceri şi pagube materiale locuitorilor. Nefiind caracterizată prin lucrări agricole la scară largă, comuna Vidra nu figurează printre localităţile unde există surse (şi respectiv pericol) de poluare cu nitraţi (Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1552/2008). De altfel, cetăţenii apreciază calitatea solului ca fiind bună şi foarte bună. Agricultura poate contribui la poluarea mediului natural prin utilizarea volumului mare de îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin intermediul scurgerilor de pe versanţi în lacuri şi cursuri de apă, determinând astfel distrugerea unor nevertebrate folositoare, intoxicarea unor păşuni şi chiar moartea animalelor. În ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor chimice dintre judeţele componente ale Regiunii de Sud-Est, Vrancea s-a situat printre ultimele, nemulţumitor fiind însă faptul că tendinţa de utilizare a acestor substanţe a crescut.

Apreciem oportună organizarea de campanii de conștientizare în rândul populației cu privire la utilizarea în mod rațional a îngrășămintelor chimice în agricultură, pentru evitarea situațiilor de
degradare a solurilor și dereglare a echilibrului ecologic pe teritoriul comunei.

1.4. Nivelul de zgomot şi vibraţii
Carta verde a UE privind expunerea la zgomote menționează că aproape 20% din populația UE suferă de pe urma nivelurilor crescute de zgomot, care produc efecte adverse asupra sănătății. Alături de poluarea atmosferică și managementul deșeurilor, poluarea sonoră este una dintre marile probleme cu care se confruntă omenirea la ora actuală. Din acest motiv, monitorizarea și evaluarea zgomotului constituie un obiectiv prioritar, urmate de adoptarea măsurilor care se impun în scopul prevenirii și reducerii efectelor dăunătoare ale zgomotului asupra populației, acolo unde valorile nivelului de zgomot depășesc maximele admise.

Principalele surse de zgomot sunt:

  • traficul auto;
  • obiectivele economice;
  • comportamentul inadecvat al oamenilor.

La nivelul comunei Vidra nu există surse de zgomot care să pună în pericol sau disconfort viața oamenilor.

1.5. Gestionarea deșeurilor
Protejarea mediului în care trăim reprezintă o preocupare majoră a omenirii, deoarece are efecte importante asupra vieții. Resursele naturale sunt limitate și nu se regenerează foarte repede, în timp ce cantitatea de deșeuri crește ajungând să ocupe suprafețe mari de teren. Aproape jumătate din deșeurile pe care le aruncăm pot fi reutilizate. Mediul este din ce în ce mai poluat, prin reciclarea deșeurilor încercând să salvăm mediul și pământul.

Dintre avantajele colectării selective menționăm:

  • conservăm resursele naturale;
  • reducem nivelul emisiilor nocive din aer – reducem poluarea;
  • diminuăm cantitatea deșeurilor;
  • eliminăm transformarea unor zone în focare de infecție;
  • economisim energia;
  • păstrăm un mediu mai curat pentru noi și generațiile următoare;
  • creștem calitatea vieții și sănătatea copiilor;
  • diminuăm costurile, încadrarea în gradul de suportabilitate;
  • evităm penalitațile.

În Vrancea a fost demarat proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în județul Vrancea” (SMID) cunoscut sub numele de „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Vrancea“ – Vrancea Curată. Acesta este realizat în proporție de peste 99%. În cadrul proiectului Vrancea Curată au fost construite 3 staţii de transfer şi 6 platforme de colectare. O staţie de transfer a deşeurilor este constituită din platformă betonată şi rampă cu 10 respectiv 6 posturi, drumuri interioare de acces şi împrejmuire cu gard metalic. Staţiile de transfer sunt amplasate de-a lungul drumurilor asfaltate pentru a asigura accesul facil al camioanelor şi constau într-o rampă şi o zona de transfer, fiind prevăzute cu containere a căror volum este de 32 mc şi care
vor fi plasate în apropierea acestora.

O staţie de transfer, cu o capacitate de 7.000 mc pe an, este amplasată în apropiere de localitatea Vidra. Această staţie deserveşte zona de munte a judeţului.

1.Populația comunei Vidra
Conform datelor furnizate de ultimul recensământ al populației României din anul 2011, populația comunei Vidra era de 6.295 locuitori, din care 3.099 de sex masculin și 3.196 de sex feminin.

Analizând evoluția populației în perioada 2012 – 2020, constatăm o scădere a numărului de locuitori ai comunei.

An

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Populație

7584

7507

7449

7427

7382

7342

7295

7228

7160

Comparând datele privind repartiția pe sexe a populației la nivelul comunei Vidra la recensământul din 2011 cu datele înregistrate la 1 ianuarie 2020, observăm un procent mai mare pentru populația de sex feminin.

2. Evoluția populației. Procesul de migrare
La recensământul din anul 2011, în comuna Vidra, populația stabilă număra 6.058 locuitori, din care 3.001 de sex masculin și 3.057 de sex feminin. Tot atunci s-a înregistrat un număr de 2.533 gospodării ale populației, numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației fiind de 2,39. Totodată, s-au înregistrat 2.927 clădiri cu locuințe.

În perspectivă, evoluţia populaţiei trebuie proiectată ţinând seama de mai mulţi factori decisivi în stabilirea nivelului de evoluţie.

O serie de factori de „atractivitate” sporită pentru creşterea economică – agricultura, mica industrie, serviciile, turismul etc. – vor juca un rol însemnat în echilibrarea structurilor demoeconomice.

3. Forța de muncă
Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.

1. Educație
În anul școlar 2019-2020 s-a înregistrat următoarea situație privind unitățile școlare și numărul de copii aferent din comuna Vidra, județul Vrancea:

Total

Grădinițe

Număr copii

Școli înv. primar și gimnazial

Număr copii

Licee / Șc. Postliceală

Număr copii

16

9

160

6

538

1

690

În comuna Vidra sunt două unități școlare cu personalitate juridică:

  1. Liceul „Simion Mehedinți” Vidra
  2. Școala Gimnazială „Valeriu D. Cotea” Vidra, cu următoarele unități arondate:
  • Grădinița cu program normal Vidra
  • Grădinița cu program normal Scafari
  • Grădinița cu program normal Viișoara
  • Grădinița cu program normal Șerbești
  • Grădinița cu program normal Tichiriș
  • Grădinița cu program normal Irești
  • Grădinița cu program normal Voloșcani
  • Grădinița cu program normal nr. 1 Burca
  • Grădinița cu program normal nr. 2 Burca
  • Școala primară Irești
  • Școala primară nr. 1 Burca
  • Școala primară nr. 2 Burca
  • Școala primară Tichiriș
  • Școala primară Viișoara

Şcoala Gimnazială „Valeriu D. Cotea” din Vidra, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Tâmboeşti şi cu Şcoala Gimnazială Vulturu, a început derularea proiectului “Educaţie fără abandon şcolar”. Acesta este cofinanţat de Uniunea Europeana din Fondul Social European, prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020. Proiectul îşi propune crearea premiselor pentru evitarea părăsirii şcolii de către 200 persoane din mediul rural, prin programul “A Doua Şansă”, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii de către 740 copii/elevi din acelaşi mediu şi menţinerea şi reintegrarea acestora în sistemul de educaţie prin programul “Şcoală după şcoală”. Un alt indicator îl constituie formarea profesională iniţială şi dezvoltarea capacităţii profesionale a 260 de cadre didactice de la nivel local, implicate în masuri de prevenire şi reducere a părăsirii şcolii.

Proiectul va avea o durată de 36 de luni şi o valoare de 9.294.152,32 lei, din care finanţare nerambursabilă de 9.108.269,17 lei.

2. Sănătate și servicii sociale
Ascuns între dealurile comunei Vidra și considerat clădire monument istoric, Spitalul N.N. Săveanu a luat ființă între anii 1884-1887. Hotărârea de a construi un spital în comuna Vidra a fost luată într-o ședință a Consiliului de Miniștri din luna iunie 1883, iar cel însărcinat să ducă la bun sfârșit această lucrare a fost arhitectul Socolescu.

Spitalul comunal Vidra și-a început activitatea la sfârșitul anului 1887, avându-l ca medic primar pe dr. Emilian Popovici Suceveanu, iar alături de acesta pe dr. Stefan Olkovsky, licențiat în medicină. În anul 1901 lucrau la Spitalul din Vidra doctorii: dr. Raf, dr. Paulescu – medic primar și dr. Constantin Macri – medic secundar; în 1903 – dr. N.N. Burghele, în 1906 – dr.Verescu. În timpul războiului de întregire a neamului, Spitalul din Vidra este parțial distrus, iar ca medici au fost în acea perioada doctorii: Dobrescu, Solomon și Rozenberg. În anul 1937, asistența medicală era asigurată de dr. Ștefan Gardac, iar în anul 1940 de dr. Țarălungă.

În perioada 1952-1968, Spitalul Vidra – Sanatoriul TBC s-a bucurat de prezența și activitatea unui mare specialist, doctorul Octavian Abageru, recunoscut unanim în toată țara. În anul 1968, Spitalul din Vidra este reorganizat pe mai multe specialități: boli interne, chirurgie generală, ortopedie, pediatrie, obstretică-ginecologie, cu un total de 125 de paturi, la care se adaugă 15 paturi pentru staționarul de pediatrie și 10 paturi ale casei de nașteri, director în acea perioadă fiind dr. Nicolae Roman.

În anul 2012, Spitalul Comunal Vidra capătă numele de Spitalul „N.N. Săveanu”. În același an unitatea a fost clasificată în categoria IV de competență. Denumirea a fost atribuită prin ordin al ministrului sănătății, Raed Arafat.

N.N. Săveanu este o personalitate marcantă a perioadei interbelice, care a ocupat și funcția de prefect al Vrancei și de președinte al Camerei Deputaților. El a contribuit semnificativ la reabilitarea spitalului, care a fost distrus după Primul Război Mondial. Spitalul s-a numit așa și în perioada interbelică.

În prezent unitatea funcționează cu cinci secții și anume: Chirurgie generală, ATI, Boli interne, Pediatrie, Obstretică-Ginecologie și Nou-născuți, deservind 12 comune care sunt arondate
spitalului.

Spitalul comunal Vidra are o capacitate totală de 52 de paturi, distribuite astfel:

  • compartimentul medicină internă are 24 paturi, din care 14 sunt pentru pacienții cu afecțiuni
    acute, iar 10 sunt pentru pacienții cronici;
  • compartimentul chirurgie generală are 12 paturi, din care 2 sunt pentru Terapie Intensivă;
  • compartimentul pediatrie are 8 paturi;
  • compartimentul obstetrică-ginecologie are 8 paturi, din care 2 sunt pentru neonantologie;
  • Camera de gardă.

Pentru spitalizare de zi, spitalul Vidra pune la dispoziție 4 paturi din care: un pat pentru compartimentul medicină internă; un pat pentru compartimentul de chirurgie generală; un pat pentru
compartimentul pediatrie; un pat pentru compartimentul obstetrică-ginecologie.

Spitalul Vidra mai dispune de o farmacie, o sală de operații, care arată mai bine decât sălile de operații ale unor mari spitale, o stație de sterilizare, compartiment evaluare și statistică medicală,
compartiment de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale, cabinet de planificare familială, un dispensar TBC – finanțat de la bugetul de stat pe acțiuni de sănătate și programe naționale de
sănătate – PN supraveghere și control al tuberculozei.

De asemenea, spitalul Vidra are ambulatoriul integrat cu cabinete în specialitățile: medicină internă, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie, pediatrie, O.R.L. În cadrul spitalului funționează
și două laboratoare, unul de imagistică și radiologie medicală și un laborator de analize medicale.

Laboratoarele deservesc atât paturile cât și ambulatoriul integrat.

Comuna mai dispune de o policlinică, două cabinete stomatologice și trei farmacii. De asemenea, există doi medici de familie care au în evidență cetățenii comunei Vidra.

1. Infrastructura de transport
Comuna Vidra este străbătută de:

  • principalul drum național ce face legătura dintre Focșani și Brașov – respectiv DN 2D, care traversează comuna de la un capăt la altul pe o lungime de 12 km;
  • drumuri județene cu o lungime de 28 km (DJ 205 tranzitează satul Irești, făcând legătura cu E85, prin localitatea Țifești);
  • o rețea foarte densă de drumuri comunale și vicinale, cu o lungime totală de 38,81 km.

Faptul că Vidra se situează într-o zonă de tranzit între două mari regiuni ale ţării, a impus menţinerea într-o stare bună a drumului principal, din punctul de vedere al covorului asfaltic precum
şi al semnalizărilor rutiere.

2. Dotări tehnico-edilitare
2.1. Alimentarea cu apă a localităţilor comunei
Comuna Vidra dispune de rețea de alimentare cu apă potabilă. Conform datelor furnizate de statistici.insse.ro, lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile în comuna Vidra
este de 30,9 km, iar capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile este de 746 mc/zi.

În viitor se intenționează modernizarea în vederea eficientizării a sistemelor de apă și canal din Vidra, identificarea de noi surse de apă și execuția a 7 foraje de mare adâncime.

2.2. Canalizarea menajeră
La acest moment, există rețea de canalizare menajeră în comuna Vidra cu o lungime totală de 14,2 km. Stația de epurare a apelor uzate menajere se află în satul Vidra.

Sistemul de alimentare cu apă și canalizare cu epurare ape uzate aparține Consiliului Local Vidra, care în baza Hotărârii nr. 41/20.12.2014 a înființat Serviciul de apă-canal al comunei Vidra.

În viitor se urmărește extinderea rețelei de canalizare în satul Vidra și construirea rețelei de canalizare în satele Viișoara, Ruget, Tichiriș, Burca 1, Burca 2, Irești și Șerbești. De asemenea, se intenționează construire a 3 noi stații de epurare, în satele Vidra, Tichiriș și Șerbești.

2.3. Alimentarea cu energie electrică
Infrastructura energetică a comunei Vidra poate fi caracterizată ca fiind într-o stare corespunzătoare. Pentru perioada următoare se urmărește extinderea acesteia pe o lungime de circa 9 km în satele Viișoara, Irești, Burca și Cucuieți.

În ceea ce privește iluminatul public, se intenționează modernizarea acestuia în toate satele comunei Vidra.

Dintre soluțiile tehnice recomandate amintim:

Tehnologia LED
Cele mai eficiente sisteme de iluminat sunt la ora actuală cele cu tehnologie LED. Principalele avantaje ale iluminării cu LED sunt:

  • Consum de până la 10 ori mai mic (economii mai mult decât substanţiale la factura electrică)
  • Nu emite ultraviolete (nu afectează vederea pe termen lung, nu atrage insecte)
  • Nu se încălzeşte
  • Durata de viaţă foarte mare > 40.000 ore
  • Rata de defectare 0 => costuri de înlocuire şi mentenanţă zero
  • Lumină de o calitate mult mai bună
  • Preţuri din ce în ce mai accesibile
  • Surse nepoluante de lumină (nu conţin substanţe care afectează mediul, aşa cum se întâmplă în mod prezent cu sursele clasice de iluminat)

Surse alternative de producere a energiei („fotovoltaic”)
Lămpile solare au capacitatea de a produce curent electric cu ajutorul soarelui, funcţionând perfect şi în zilele fără soare datorită potenţialului de înmagazinare a energiei pentru zile neînsorite.
Investiţia în acest tip de lămpi este mai mult decât profitabilă, deoarece se amortizează rapid şi se fac în continuare economii de energie.

Alte avantaje:

  • Elimină dependenţa faţă de costurile (în continuă creştere), ale utilizării energiei electrice.
  • Elimină costurile complexe date de lucrările de branşare (execuţie şanţuri, cablare, instalarea
    de transformatoare, etc.) şi costurile de întreţinere a reţelei clasice de iluminat stradal
  • Creşte siguranţa în trafic pentru intersecţiile periculoase (din afara localităţii), la trecerile la nivel peste calea ferată, staţii de autobuz, etc.

2.4. Telefonie, televiziune, internet
Din punctul de vedere al infrastructurii şi ofertei de servicii corespondente domeniului telecomunicațiilor, comuna Vidra are o situație favorabilă. Astfel, pe teritoriul comunei există atât furnizori de telefonie fixă (TELEKOM), cât şi mobilă (ORANGE, VODAFONE, TELEKOM). În privința accesului la internet și la serviciile de telecomunicații calitativ superioare, s-a reușit de către operatori, după investiții semnificative în rețea şi implementarea celor mai noi tehnologii, să se asigure furnizarea de servicii de bandă largă, pe lângă clasicul dialup.

Pe teritoriul administrativ al comunei Vidra se află două antene VODAFONE, una în Viișoara și cealaltă în Ruget. De asemenea, există un program wifi gratuit în centrul civic al comunei, furnizat de TELEKOM.

2.5. Alimentarea cu energie termică
Comuna Vidra nu beneficiază de un sistem funcțional de livrare a energiei termice în sistem centralizat, încălzirea locuințelor şi a clădirilor de utilitate publică făcându-se individual. În prezent, majoritatea populației comunei folosește sobe pe lemne ca mijloc de încălzire. Unele dintre clădirile publice din localitate (cum sunt unitățile școlare) beneficiază de rețea termică proprie, utilizând în principal centrale termice cu lemne.

2.6. Alimentarea cu gaze naturale
În prezent, la fel ca majoritatea localităților din mediul rural ale județului, comuna Vidra nu este racordată la rețeaua de alimentare cu gaz. În perspectivă, se intenționează înfiinţarea rețelei de
distribuţie de gaze naturale în comună.

2.7. Gospodărie comunală și salubrizare
În Vrancea se derulează proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în județul Vrancea” (SMID) cunoscut sub numele de „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Vrancea“ – Vrancea Curată. Acesta este realizat în proporție de peste 99%. În cadrul proiectului Vrancea Curată au fost construite 3 staţii de transfer şi 6 platforme de colectare. O staţie de transfer a deşeurilor este constituită din platformă betonată şi rampă cu 10 respectiv 6 posturi, drumuri interioare de acces şi împrejmuire cu gard metalic. Staţiile de transfer sunt amplasate de-a lungul drumurilor asfaltate pentru a asigura accesul facil al camioanelor şi constau într-o rampă şi o zona de transfer, fiind prevăzute cu containere a căror volum este de 32 mc şi care vor fi plasate în apropierea acestora.

O staţie de transfer, cu o capacitate de 7.000 mc pe an, este amplasată în apropiere de localitatea Vidra. Această staţie deserveşte zona de munte a judeţului.

Activităţile de servire, dependente din ce în ce mai mult de traficul de informaţii, se pot clasifica în trei categorii:

1. Servicii de bază:

  • învăţământ;
  • sănătate;
  • comerţ şi servicii pentru populaţie;

2. Servicii infrastructurale:

  • cultură: bibliotecă;
  • sport – recreere;
  • transporturi şi telecomunicaţii;
  • utilități publice;

3. Servicii administrative:

  • financiar-bancare;
  • prelucrarea informaţiilor;
  • elaborarea şi aplicarea politicilor.

Conform datelor statistice prezentate de TopFirme luând în considerare ultimele bilanțuri depuse, la nivelul comunei Vidra se regăsesc 299 de agenți economici, reprezentând 1,23% din totalul agenților economici din județul Vrancea.

Cifra de afaceri este de 41,6 milioane lei (9,4 milioane euro), ceea ce înseamnă 0,44% din cifra de afaceri la nivelul județului Vrancea.

Profitul este de 3,3 milioane lei (749.550 euro), ceea ce reprezintă 0,41% din profitul realizat în județul Vrancea.

Dintre operatorii economici cu cifră de afaceri semnificativă din comuna Vidra în anul 2019 menționăm:

1. PANREX PRODUCT S.R.L.
CAEN 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse alimentare, băuturi și tutun
Cifra de afaceri: 8.226.836 lei
Număr mediu de angajați: 22

2. FILDA PRODEX SRL
CAEN 1610 – Tăierea și rindeluirea lemnului
Cifra de afaceri: 4.925.932 lei
Număr mediu de angajați: 20

3. SANOSFARM SRL
CAEN 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate
Cifra de afaceri: 3.754.520 lei
Număr mediu de angajați: 13

4. FELI COMAN SRL
CAEN 4730 – Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine
specializate
Cifra de afaceri: 3.604.706 lei
Număr mediu de angajați: 7

5. GEOXYFLORMOB SRL
CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri
Cifra de afaceri: 3.067.514 lei
Număr mediu de angajați: 13

6. EXET TOUR SRL
CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet
Cifra de afaceri: 1.733.735 lei
Număr mediu de angajați: 1

7. SIMADON SRL
CAEN 4781 – Comerț cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun
efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe
Cifra de afaceri: 1.675.369 lei
Număr mediu de angajați: 6

8. CRIS-LAURENŢIU GENERIC SRL
CAEN 1610 – Tăierea și rindeluirea lemnului
Strategia de dezvoltare locală 2021-2027 – Comuna Vidra, județul Vrancea
108
Cifra de afaceri: 1.410.363 lei
Număr mediu de angajați: 12

9. ODACA ICT SRL
CAEN 1812 – Alte activități de tipărire n.c.a.
Cifra de afaceri: 1.356.750 lei
Număr mediu de angajați: 1

10. PAKA JUNIOR SRL
CAEN 220 – Exploatare forestieră
Cifra de afaceri: 1.212.223 lei
Număr mediu de angajați: 5

11. LUCMIR COMIXT SRL
CAEN 4719 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse nealimentare
Cifra de afaceri: 863.182 lei
Număr mediu de angajați: 1

12. TOPO SYSTEM SRL
CAEN 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea
Cifra de afaceri: 855.952 lei
Număr mediu de angajați: 7

13. VRANCEA TRANS SILOS SRL
CAEN 4941.- Transporturi rutiere de mărfuri
Cifra de afaceri: 717.688 lei
Număr mediu de angajați: 0

14. FARMREX VET SRL
CAEN 7500- Activități veterinare
Cifra de afaceri: 697.763 lei
Număr mediu de angajați: 2

Administrația publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor generale ale administraţiei publice prevăzute la partea I titlul III şi al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum şi a următoarelor principii specifice:

  • principiul descentralizării
  • principiul autonomiei locale
  • principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local deosebit
  • principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale
  • principiul cooperării
  • principiul responsabilităţii
  • principiul constrângerii bugetare.

Autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunei. Acestea sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

În subordinea Consiliului local al comunei Vidra funcționează:

  • Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor;
  • Biblioteca comunală;
  • Serviciul public de salubrizare;
  • Serviciul voluntar pentru situații de urgență.

Primăria este structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului.

Organigrama aparatului de specialitate al Primarului comunei Vidra, aprobată prin Hotărârea Consiliului local nr. 9/31.03.2020, cuprinde:

  • în subordinea primarului:
    • Viceprimarul
    • Secretarul general
    • Consilierul primarului
    • Serviciul financiar-contabil
    • Compartimentul urbanism sistematizare
    • Compartimentul cadastru
    • Compartimentul asistență socială
    • Compartimentul serviciu public poliția locală
  • în subordinea viceprimarului funcționează:
    • Compartimentul administrativ-gospodăresc
  • în subordinea secretarului general al comunei:
    • Compartimentul registrul agricol
    • Compartimentul stare civilă
    • Compartimentul monitorizarea procedurilor administrativeâ

În aparatul de specialitate al Primarului comunei Vidra sunt prevăzute posturi de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, asistent medical comunitar și mediator sanitar.

Comuna Vidra face parte din:

  1. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vrancea Curată, constituită în scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităților pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre;
  2. Asociația Comunelor din România – ACOR, o asociaţie de autorităţi locale, având ca membri comunele din România. Numărul membrilor ACOR este de 1.750 comune, din toate judeţele României. Dintre obiectivele ACOR sunt de menționat:
  • armonizarea intereselor comunelor membre în vederea dezvoltării economico-sociale echilibrate a acestora;
  • promovarea unor forme de colaborare și întrajutorare reciprocă a comunelor membre în oricare dintre domeniile administrativ, economic, financiar, social, cultural și instituțional;
  • crearea și întreținerea unui sistem informațional integrat, precum și organizarea unor corpuri de specialiști capabili să analizeze și să ofere soluții pentru rezolvarea problemelor comunelor;
  • organizarea unor activități proprii pentru formarea și perfecționarea profesională a aleșilor locali, a funcționarilor publici, precum și a personalului contractual din administrația publică
    locală a comunelor membre;
  • organizarea, la nivelul filialei județene, în baza unui acord de cooperare, de activități stabilite prin lege ca atribuții ale autorităților administrației publice locale în diverse domenii, cum ar fi: auditul public intern, urbanismul, amenajarea teritoriului și autorizarea executării lucrărilor de construcții, serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanei, controlul privind comercializarea produselor și a serviciilor de piață, poliția locală, fără a se limita la acestea.

    3. GAL Țara Vrancei, format din 15 comune – Bârsești, Câmpuri, Naruja, Negrilești, Nereju, Nistorești, Paltin, Paulești, Răcoasa, Spulber, Tulnici, Valea Sării, Vidra, Vizantea-Livezi, Vrâncioaia. Prin strategia de dezvoltare locală aferentă teritoriului GAL Țara Vrancei se oferă noi instrumente pentru o dezvoltare durabilă, asigurând satisfacerea nevoilor identificate la nivel local.